Înrădăcinat în istorie, dar cu fața către viitor, orașul Larissa adoptă idei îndrăznețe și abordări progresiste care sunt în deplină concordanță cu valorile și inițiativele noului Bauhaus european (NBE).
În 2021, municipalitatea Larissa a lansat un concurs internațional de idei pentru proiectarea zonei din jurul primului teatru antic al orașului. O parte esențială a culturii grecești străvechi, teatrele cu dinamismul lor s-au aflat în centrul vieții sociale. Pe lângă teatre, o simplă plimbare de cinci minute îți va da un sentiment al istoriei bogate și variate a orașului Larissa – de la Grecia antică până la Imperiul Otoman. Piețele de textile cunoscute sub denumirea de „bezestenis” – din cuvintele arăbești „bez” (bumbac) și „bezzaz” (comerciant de textile) – au ocupat o parte majoră a vieții urbane din Imperiul Otoman, demonstrând că orașul era un centru comercial important. Piața de textile din Larissa a fost construită la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea și a adăpostit în trecut 21 de magazine, din care au mai rămas astăzi doar patru ziduri de piatră.
Larissa este un amestec atrăgător de culturi contrastante, atât vechi, cât și noi, iar abordarea sa inovatoare o transformă într-un oraș modern, ridicat pe fundații străvechi. Este și un oraș INTELIGENT, care utilizează inovarea și co-crearea pentru a-și regenera peisajul urban prin intervenții bazate pe natură.
Urmând valorile întruchipate de noul Bauhaus european (NBE), Salonic forțează limitele, conferind arhitecturii tradiționale un aspect modern. Unul dintre cele mai interesante locuri din oraș este Aigli Geni Hammam, o fostă baie turcească reorganizată care acum găzduiește un cinematograf și petreceri pe toată durata nopții în timpul iernii. În dinamicul cartier Valaoritou, poți vizita Three Pieces speakeasy, o cantină cu un bar ascuns și o cabină foto. În apropierea orașului vechi, vei găsi grădinile Pasha, un parc misterios de origine necunoscută, care conține numeroase structuri de piatră, forme și simboluri criptice.
Dacă te interesează arta, vizitează Organizația metropolitană a muzeelor de arte vizuale din Salonic, care găzduiește expoziții fascinante, de la fotografie până la avangarda rusă.
Salonic nu este doar un centru cultural, ci și un reper al sustenabilității. În 2021, orașul a adoptat un plan de mobilitate urbană durabilă pentru a reîmpărți spațiul public și a crea mai multe rute pietonale. Laboratorul viu de mobilitate inteligentă din Salonic este o inițiativă de pionierat la nivel european în ceea ce privește utilizarea tehnologiei pentru îmbunătățirea mobilității urbane. Iar pentru a încuraja turismul durabil, orașul a lansat un card turistic sustenabil care promovează activitățile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi vizitele ghidate pe jos. Nu uita să-ți iei cardul când îți începi vizita!
Capitala Macedoniei de Nord este un oraș unic și fermecător. Puternic ancorat în valorile și obiectivele noului Bauhaus eruopean (NBE), Skopje este primul oraș din Macedonia de Nord care face parte din rețeaua orașelor verzi. Compact și ușor de străbătut pe jos, este presărat cu numeroase obiective turistice, cum ar fi Čaršija, un vechi oraș otoman situat pe o colină, sau Podul artei, decorat cu statui ale unor artiști și muzicieni macedoneni remarcabili.
Durabilitatea este o preocupare din ce în ce mai mare în Skopje, lucru cel mai bine demonstrat de organizația de tineret Go Green. Aceasta a lansat inițiativa „Din ușă în ușă”: o întreprindere socială care utilizează un model de gestionare durabilă a deșeurilor pentru a îmbunătăți incluziunea socială a colectorilor informali de deșeuri din oraș. Skopje a ajuns în finala ediției din 2016 a Premiului european al mobilității datorită serviciului său municipal inovator de utilizare în comun a autovehiculelor.
În 1963, un cutremur devastator a forțat orașul să se reconstruiască în totalitate, ceea ce a dus la apariția unei arhitecturi moderne extraordinare. Un exemplu este Poșta centrală, proiectată de Janko Konstantinov. Construită într-un stil brutalist modern, clădirea are forme îndrăznețe, neobișnuite, care se desprind din fațada sa. Orașul este, de asemenea, presărat cu aproape 300 de statui și structuri, de la figuri istorice la opere de artă abstracte, inclusiv Crucea Mileniului cu o înălțime de 66 de metri.
Niš este un amestec amețitor de design balcanic tradițional, brutalism și arhitectură postsocialistă și o regândire creativă a spațiilor urbane, în care poți experimenta adevărata esență a noului Bauhaus european (NBE). Aceste abordări se combină pentru a da senzația unui oraș înfloritor, bogat în istorie și cultură. Un exemplu în acest sens este Aleea tinichigiilor, ultima stradă rămasă din fostul bazar Niš, unde numeroase taverne tradiționale și cafenele, cunoscute sub numele de kafanas, atrag o mulțime diversă de turiști, studenți și localnici.
În 2005, Niš a devenit membru al Energy Cities, o rețea formată din autorități locale care depun eforturi pentru a le permite orașelor și cetățenilor să treacă la o viață adaptată exigențelor viitorului. În 2014, orașul a adoptat Planul de acțiune privind energia durabilă al Convenției primarilor, un angajament al autorităților locale de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin adoptarea unor soluții durabile și eficiente pentru dezvoltarea urbană. Niš este și unul din cele șase Orașe de MÂINE care se află în avangarda tranziției către orașe mai reziliente, mai locuibile și cu emisii mai reduse de dioxid de carbon. În 2016, Niš a găzduit prima Conferință internațională privind planificarea urbană, care a reunit cadre universitare, cercetători și primari pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă orașele secolului al XXI-lea. Niš este un oraș durabil, cu o viziune fermă asupra viitorului!
Când te afli în oraș, nu uita să vizitezi fortăreața construită de turci în secolul al XVIII-lea (cu toate că în zonă au existat fortificații datând din Roma antică). Este un loc în care poți petrece câteva ore admirând arhitectura și explorând galeria de artă, tarabele din piață, restaurantele și cafenelele. În plus, fortăreața găzduiește Festivalul muzical Nišville, eveniment pe care îl poți adăuga în agenda ta dacă îți place jazzul.
Belgrad este unul dintre cele mai vechi orașe locuite în permanență din Europa. A avut o istorie tumultoasă, fiind ocupat de celți, de romani, de imperiile bizantin, franc și bulgar, de Regatul Ungariei, de Imperiul Otoman, de habsburgi și de mulți alții, înainte de a deveni capitala Iugoslaviei în 1918. A fost implicat în 115 războaie, distrus de 44 de ori, bombardat de 5 ori și asediat în nenumărate rânduri. Vizitează biserica Ružica, unde vei vedea două candelabre realizate din cartușe, săbii și bucăți de tun din Primul Război Mondial – elemente decorative care simbolizează trecutul Belgradului.
Ceea ce face ca Belgradul să fie deosebit de relevant pentru noul Bauhaus european (NBE) este arhitectura sa, cu un accent brutalist fascinant asupra materialelor, texturilor și construcției și cu ușoare influențe de tip Art Nouveau și neobizantine. Printre exemplele frapante se numără apartamentele de tip lego din cartierul Blokovi din Belgradul Nou, Oficiul central al telefoanelor, care pare să plutească deasupra solului, și turnul Avala, în formă de rachetă. Belgrad găzduiește și piețe verzi precum Dorćol Platz, care vând produse durabile, îmbrăcăminte de ocazie și materiale reciclate.
În ciuda istoriei sale bogate, Belgradul depune eforturi susținute pentru a se moderniza și pentru a deveni un oraș al viitorului, adaptat tuturor nevoilor. În 2018, Belgrad s-a alăturat rețelei „Orașe verzi” a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, angajându-se să construiască o infrastructură durabilă și să adopte un plan de acțiune privind orașele verzi.
Reunind peste 65 % din populația Islandei, orașul Reykjavík beneficiază de un mediu cultural și de un design înfloritor. Cu peisaje uimitoare și formațiuni geologice care par desprinse din altă lume, răspândite în oraș și în afara sa, natura și-a pus o amprentă puternică asupra artei islandeze. Celebra creativitate a populației sale este pusă pe seama culturii progresiste și a lipsei de materiale naturale.
Designul islandez este îndrăzneț, inovator și experimental, întruchipând spiritul avangardist și sustenabil al noului Bauhaus european (NBE). Industria locală a modei – promovată de artiști celebri, cum ar fi Björk, un adevărat reper mondial în domeniu – prezintă un stil extravagant care este ancorat în angajamentul ecologic și valorifică materiale precum pielea de pește sau roca vulcanică utilizată în crearea de piese de mobilier. Doi artiști proeminenți, reprezentanți ai curentului abstract și avangardist, Svavar Guðnason și Nína Tryggvadóttir, provin din Reykjavík.
În călătoria ta nu ezita să vizitezi sala de concerte Harpa, o construcție emblematică a orașului Reykjavík. Această clădire din blocuri masive, situată pe malul mării, cu fațada sa de sticlă colorată, a fost proiectată în colaborare cu artistul Olafur Eliasson. Harpa a câștigat, în 2013, Premiul Mies van der Rohe, prestigioasa competiție a Uniunii Europene în domeniul arhitecturii contemporane. Islanda este membră a Bauhausului nordic neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, un proiect al laboratoarelor NBE.
Deși Islanda nu este o destinație pentru cei care iubesc soarele, chiar în afara orașului Reykjavík se află Nauthólsvík, o plajă creată de oameni, cu nisip auriu și o piscină încălzită. Intrarea este gratuită în timpul verii și costă aproximativ 5 EUR în restul anului.
