Balcanii de Vest: lecțiile trecutului ne învață să apreciem pacea

Ultima actualizare Marți, 29/09/2020

Proiectele de păstrare a memoriei finanțate de UE îi ajută pe tineri să învețe din experiențele trecutului, să promoveze valorile europene și să se asigure că războiul, genocidul și totalitarismul rămân în urmă pentru totdeauna.

În 2020 aniversăm 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz, unde naziștii au ucis 1,1 milioane de oameni din toată Europa, în majoritate evrei. În Holocaust au pierit în total 6 milioane de evrei.

De asemenea, comemorăm 25 de ani de la masacrul de le Srebrenica, cel mai mare genocid survenit în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, care a luat viețile a peste 8 000 de bărbați și băieți musulmani din Bosnia. Peste 120 000 de oameni au murit în războaiele din Iugoslavia între anii 1991 și 2001, mulți dintre ei fiind femei, copii și civili neînarmați. 

Pe măsură ce amintirile pălesc și cei care au fost martori ai acestor atrocități îmbătrânesc și mor, ce mai rămâne care să ne ajute să învățăm din experiența trecutului și să ne asigurăm că istoria nu se va repeta? 

În regiunea Balcanilor de Vest, o serie de organizații finanțate de programul Europa pentru cetățeni al UE lucrează la proiecte de păstrare a memoriei, orientate către tineri și profesori. Ele se înscriu într-un efort mai amplu de promovare a păcii, stabilității și valorilor democratice, pe măsură ce regiunea avansează pe calea integrării în UE.

Iată câteva din aceste inițiative:

Mărturii de război 

În timpul războaielor din Iugoslavia, orașul Sarajevo a fost sub asediu timp de aproape patru ani. Peste 5 400 de civili au murit în acea perioadă, uciși de multe ori de lunetiști. 

În Sarajevoul de astăzi, asociația Urban comunică în mod activ cu tinerii din Bosnia și din străinătate pentru a-i ajuta să înțeleagă ce înseamnă războiul și totalitarismul pentru viața de zi cu zi. 

În colaborare cu școli și parteneri din Bosnia, Cehia, Italia și România, asociația coordonează un proiect finanțat de UE care le permite elevilor să ia legătura cu persoane care au trăit asemenea vremuri.

„Proiectul se bazează pe interacțiune”, spune coordonatorul acestuia, Haris Čalkić. 

Pentru a obține o audiență cât mai mare, echipa care lucrează la proiect va realiza un documentar cu mărturii despre cum afectează războiul și totalitarismul viețile oamenilor.

Combaterea discriminării romilor

Printre victimele Holocaustului s-au numărat și membri ai populației rome. În multe zone din Europa, această minoritate se confruntă în continuare cu discriminări. 

În orașul Kratovo din Macedonia de Nord, tinerii au creat asociația Rroma SSN, care încearcă să elimine decalajele rămase.

Cu ajutorul fondurilor UE, ea organizează cursuri de formare, programe de schimb și efectuează investigații. 

„Suntem foarte implicați în încurajarea valorilor pozitive în cadrul comunităților rome și nerome,” spune șeful de proiect Mustafa Jakupov. „Toate acestea au fost posibile grație angajamentului și entuziasmului tinerilor care lucrează cu noi și care cred în ceea ce dorim să realizăm.” 

Un caz ilustrativ: coordonatoarea programului asociației avea doar 17 ani când s-a alăturat acesteia ca voluntar.

„Credem în tineri, în capacitatea lor de a aduce schimbarea, pacea și respectul față de comunitățile lor”, a spus Jakupov. „Ne dorim ca tinerii să fie stăpâni pe propriile idei și pe viitorul lor!”.

Formarea cadrelor didactice

Cadrele didactice joacă un rol extrem de important în viețile tinerilor. Știind acestea, Memorialul Shoah, un muzeu din Paris și centru de documentare și educație consacrat amintirii Holocaustului, reunește profesori din Serbia, Bosnia și Croația pentru a obține informații istorice, a face schimb de experiență și a discuta deschis chestiuni delicate legate de istoria locală. 

„Persoanele din aceste țări au ceea ce numim amintiri contradictorii”, afirmă Bruno Boyer, coordonator al proiectului pentru formarea cadrelor didactice al Memorialului Shoah finanțat de UE. „Conflictele din trecut le-au format imaginea despre sine. Însă cu toții au în comun amintirea Holocaustului și ne folosim de ea ca punct de plecare.” 

Profesorii le vorbesc despre perspectiva lor asupra evenimentelor colegilor ai căror părinți au luptat poate împotriva părinților lor. „Acest lucru îi ajută să înțeleagă mai bine cât de absurd este războiul”, adaugă Boyer. 

După ce au parcurs cursul, „le este mult mai ușor să le vorbească tinerilor despre evenimentele din trecut”.