Inteligența artificială: ce trebuie să știi

Ultima actualizare Joi, 18/11/2021

Tinerii de astăzi intră permanent în contact cu inteligența artificială (IA). Când te joci, descarci aplicații sau utilizezi platformele de comunicare socială, furnizezi anumite date cu caracter personal. Ce fac algoritmii cu aceste date? Informațiile afișate de motoarele de căutare sau de platformele de comunicare socială sunt aceleași pentru toți utilizatorii? Deții în continuare controlul asupra opțiunilor tale politice, sociale sau în materie de consum?

Ce este inteligența artificială?

Inteligența artificială (IA) nu este de domeniul viitorului: ea există deja peste tot în jurul nostru. IA este un termen generic care înglobează o serie de tehnici care le permit mașinilor sau codurilor să imite inteligența umană.

Dacă vrei să te întâlnești cu un prieten și îi trimiți un mesaj propunându-i o dată, iar telefonul tău marchează data în calendar, acest lucru se realizează cu ajutorul IA.

Inteligența artificială are un mare potențial pentru societățile noastre în diverse domenii, cum ar fi sănătatea, transporturile sau schimbările climatice. Ea poate să analizeze cantități mari de date și să recunoască modele. Poate fi utilizată pentru a găsi soluții optimizate, de exemplu pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Începuturile IA

Conceptul de inteligență artificială nu este nou. Umanitatea și-a imaginat mereu mașini autonome sau roboți capabili să interacționeze cu oamenii. În secolul al XVIII-lea, un inventator numit Wolfgang von Kempelen a creat „Turcul”, un fals jucător de șah automat, capabil să îi învingă și pe cei mai puternici competitori. Mai târziu, s-a descoperit că dispozitivul automat era de fapt dirijat de o persoană ascunsă în interiorul mesei de joc. Deși nu poate fi asimilat inteligenței artificiale, „Turcul” este un exemplu care ilustrează clar dorința noastră veche de a construi mașini inteligente.

Inteligența artificială modernă a apărut în 1936, când Alan Turing a publicat conceptul de mașină universală. Însă IA a intrat în imaginația colectivă de-abia în 1997. Este vorba despre momentul în care computerul „Deep Blue” l-a învins la șah pe campionul mondial Garry Kasparov. De data aceasta, nu se mai putea vorbi de un fals automat condus de o ființă umană, ci de o mașină care a învins singură un om.

IA în viața noastră de zi cu zi

IA nu se referă doar la computerele care pot juca șah, ci este mult mai mult de atât. Poate nici nu îți dai seama cât de prezentă este IA în viața ta. 

O utilizezi în numeroase situații, de exemplu: când asculți muzică apelând la un asistent vocal, când folosești camera mobilă în modul portret și stabilești parametrii adecvați, când dai curs recomandărilor muzicale făcute de algoritmi care identifică tendințele de consum, când utilizezi optimizatori de rute care indică cea mai bună cale de a ajunge la o destinație sau când folosești filtre anti-spam pentru e-mailuri. În mod clar, IA e peste tot.

Ea oferă multe posibilități, cum ar fi crearea de asistenți virtuali pentru îndeplinirea anumitor sarcini, găsirea unor tratamente medicale mai bune sau identificarea tendințelor de consum în rețelele sociale. IA este utilizată și în marketing, ceea ce ridică probleme de ordin etic, de exemplu atunci când algoritmii sunt destinați să influențeze alegerile politice, cum se presupune că s-a întâmplat în cazul Cambridge Analytica în timpul alegerilor americane și al votului legat de Brexit. Într-un astfel de context, este important
să înțelegi cum funcționează algoritmii.

Cum funcționează algoritmii?

Să luăm exemplul platformelor de comunicare socială. Algoritmii urmăresc comportamentul și obiceiurile oamenilor și utilizează rezultatele pentru a le propune și mai multe experiențe menite să creeze dependență. Cu cât petreci mai mult timp pe Facebook, Instagram sau TikTok, de exemplu, cu atât companiile respective câștigă mai mulți bani. Aceasta este noua realitate a publicității. Problema este însă că acest lucru poate conduce la comportamente generatoare de dependență sau, și mai îngrijorător, te poate plasa într-o „bulă” ideologică unde mesajele sunt filtrate.

Într-adevăr, pentru a te menține conectat, canalele de comunicare socială îți oferă conținutul care se presupune că îți place, pe baza analizelor efectuate de algoritmii lor. De exemplu, dacă îți utilizezi browserul pentru a căuta teorii conspiraționiste, canalele tale de comunicare socială vor începe să îți furnizeze conținut care merge în acest sens. În curând vei fi înconjurat doar de surse care îți întăresc convingerile.

Acest lucru este valabil nu doar pentru tine, ci și pentru cei din jurul tău. De exemplu, te-ai întrebat vreodată dacă telefonul te ascultă? Mia a trăit o astfel de experiență, când o prietenă a întrebat-o ce părere are despre o pereche de pantofi. În ziua următoare, ea a primit o reclamă pentru exact aceiași pantofi. Pentru că nu-i căutase niciodată online, Mia s-a întrebat dacă nu cumva telefonul a ascultat-o. Ceea ce s-a întâmplat este că algoritmul știa că Mia vorbește cu prietena ei (pe motiv de localizare sau de conectare la aceeași rețea) și că prietena respectivă a căutat încălțăminte online. Prin urmare, algoritmul a considerat că acest produs ar putea să o intereseze și pe Mia, pentru că are un profil similar. Din nou algoritmii...

Sperăm că, înțelegând mai bine modul în care sunt creați algoritmii și influența lor asupra societății, tinerii ar putea deveni consumatori mai critici ai unei astfel de tehnologii. Ar putea chiar să participe la modelarea viitorului.

Ce poți face pentru a-ți proteja datele?

Folosește-ți spiritul critic și fii conștient de faptul că trăiești într-o bulă online în care informațiile sunt filtrate!

Iată câteva sfaturi pentru a-ți proteja datele cu caracter personal:

• Utilizează o rețea virtuală privată atunci când este posibil. Pe lângă faptul că îți ascunde identitatea reală, îl va împiedica pe furnizorul de internet să aibă acces la activitatea ta online.
• Navighează în modul incognito și utilizează motoare de căutare de tipul „zero clicuri”.
• Limitează funcția de urmărire a aplicațiilor din telefonul tău.
• Utilizează extensii orientate spre protecția vieții private în browserul tău – acestea vor opri urmărirea site-urilor.
• Folosește un browser alternativ axat pe protecția vieții private pe calculatorul tău.
• Poți utiliza o extensie a browserului pentru a șterge automat modulele cookie de la terți după părăsirea site-ului (unele site-uri nu vor funcționa fără ele).

Ce face UE?

Abordarea europeană cu privire la inteligența artificială se axează pe două domenii: asigurarea excelenței și promovarea încrederii în utilizarea IA. Comisia își propune să abordeze riscurile generate de utilizările specifice ale IA prin intermediul unui set de norme. În aprilie 2021, Comisia a publicat „pachetul IA”, propunând noi norme și acțiuni pentru a transforma Europa într-un centru mondial pentru o inteligență artificială fiabilă.

 

 

Erasmus+ sprijină participarea tinerilor la proiecte din domeniul alfabetizării digitale!

Dorești să elaborezi un proiect pe această temă împreună cu prietenii tăi?

UE oferă finanțare pentru proiecte care urmăresc să dezvolte competențele digitale ale tinerilor, educația în domeniul mass-media (în special gândirea critică și abilitatea de a evalua informațiile și de a lucra cu ele) în vederea unei mai bune sensibilizări a tinerilor cu privire la dezinformare, la știrile false și la propagandă și în vederea consolidării capacității lor de a participa la viața democratică.

Poți participa ca parte a unui grup format din minimum 4 tineri cu vârste cuprinse între 13 și 30 de ani (inclusiv un lider de cel puțin 18 ani) sau îți poți depune candidatura ca membru al unei organizații de tineret (de exemplu, centru pentru tineret, organizație neguvernamentală, municipalitate).

Grantul maxim acordat pentru fiecare proiect este de 60 000 EUR. Acesta poate acoperi costurile legate de îndrumare, de sprijinul pentru incluziune și de călătorie, precum și alte cheltuieli generate de organizarea de evenimente.

Pentru mai multe informații, consultă pagina Erasmus+ dedicată acestei acțiuni și contactează agenția națională Erasmus+.