De la ce vârstă ar trebui să putem vota?

Ultima actualizare Luni, 02/05/2022

Votul în cadrul alegerilor libere și democratice este un drept civil care îți oferă posibilitatea de a-ți alege reprezentanții care vor lua decizii cu privire la chestiuni publice care afectează întreaga societate. Acesta este motivul pentru care este atât de important ca acest drept să fie utilizat, pentru ca tu să poți decide cum vrei să arate societatea și să te gândești pe cine vei alege și cine ar putea fi capabil să ia măsurile necesare pentru a-ți transforma viziunea în realitate. Dar de la ce vârstă poți vota de fapt? Ei bine, vârsta diferă de la o țară la alta, deci hai să aflăm mai multe!

Situația actuală în Europa

Știi câte țări din UE le permit tinerilor cu vârsta sub 18 ani să voteze la alegeri? 20, 15, 8 state membre? Care crezi că sunt aceste țări?

Ei bine, mai puține decât numerele de mai sus, pentru că până acum doar Austria (prima!), urmată de Malta și Belgia acordă dreptul tinerilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. Doar Austria și Grecia le permit tinerilor de 17 ani să voteze și la alegerile naționale. Alegerile de la diferite niveluri (local, regional și național) respectă reguli electorale diferite.

Totuși, în unele țări din UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg), votul la alegerile europene este obligatoriu! Putem presupune, deci, fără să greșim, că prezența la vot este cu siguranță mai mare în aceste țări decât în cele în care alegătorii pot alege să meargă sau nu la vot. Cât de mult s-au schimbat lucrurile de-a lungul timpului, dacă ne gândim că pe vremuri oamenii se luptau să obțină dreptul de vot (drept care, în unele cazuri, este astăzi o obligație)!

La un moment dat se credea că pe tineri nu îi interesează politica. Adevărul este însă că tinerii au stat la baza unor mișcări puternice în favoarea egalității dintre femei și bărbați, a unor măsuri împotriva schimbărilor climatice sau a interzicerii stagiilor neremunerate. Politica evoluează în timp, iar tinerii au învățat să își adapteze căile de participare și de comunicare pentru a transmite cum ar vrea ei să arate societatea. 

Deși există și alte forme de angajament civic, cum ar fi mișcările de tineret, activismul online, voluntariatul, participarea la o inițiativă cetățenească europeană sau la dialogul UE cu tinerii, dreptul de vot transmite un mesaj important tinerilor, acela că ce au ei de spus contează, că sunt auziți și că politicienii țin cont de opiniile lor. 

Deci, care este subiectul dezbaterii? Haideți să analizăm argumentele pro și contra reducerii vârstei de participare la vot

Argumentele împotriva reducerii vârstei de vot sub 18 ani se bazează pe dezvoltarea neurologică a creierului, care ar fi încă în dezvoltare și în curs de maturizare la această vârstă, cel puțin din punct de vedere științific. Sunt și voci care susțin că tinerii nu sunt suficient de informați cu privire la politică și la deciziile pe care le pot influența cu voturile lor. 

La faptul că tinerii stăpânesc astăzi rețele de socializare și noile tehnologii, s-ar putea adăuga o educație civică activă, lucru care le-ar permite să dispună de instrumentele și resursele necesare pentru a înțelege cum funcționează politica și care este rolul lor.

Pe de altă parte, argumentele în favoarea acordării dreptului de vot tinerilor de la 16 ani subliniază că acest drept poate crea și consolida un comportament democratic care va contribui la reducerea ratelor de abținere mai târziu, când se va pune problema să voteze ca adulți. Prin urmare, a da drept de vot tinerilor ar aduce beneficii procesului electoral în general de-a lungul timpului, deoarece încurajează cetățenia activă la o vârstă fragedă. În plus, știm că în multe țări este legal ca tinerii să muncească la 16 ani și, ca atare, tinerii sub 18 ani care lucrează plătesc impozite și ar trebui să aibă dreptul de a decide cum preferă să fie cheltuite acestea. 

În cele din urmă, ar fi coerent ca tinerii să primească mai devreme dreptul de vot date fiind drepturile de care se bucură deja, cum ar fi dreptul de a obține un permis de conducere pentru motocicletă sau de a lua decizii medicale care îi afectează fără consimțământul părinților lor, care sunt de obicei acordate începând cu vârsta de 16 ani.

Etapele următoare

De-a lungul istoriei, a existat o tendință de scădere a vârstei de vot. UE dorește ca tinerii să fie implicați cât mai mult posibil în alegeri. În martie 2022, Parlamentul European a ajuns la un compromis privind alegerile europene, care prevede reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate statele membre ale UE, cu excepția cazului în care acestea decid altfel. 

În cadrul proiectelor finanțate prin programul Erasmus+, cum ar fi proiectul Youth Upgrade for Europe, Comisia Europeană dorește, de asemenea, să dea un nou impuls democrației europene și să implice noile generații cât mai curând posibil în procesele electorale. 

Ca un prim pas, Consiliul Europei a promovat reducerea vârstei de vot la 16 ani cel puțin pentru alegerile locale și regionale. 

Tu ești pregătit să votezi? Sau preferi să fii cetățean activ în alt mod?

Ascultă interviul realizat de Mireia Pla Mateu de la Eurodesk cu Nicolai Boysen, membru al Consiliului de administrație al Forumului European de Tineret, pentru a afla mai multe despre importanța reducerii vârstei de vot.